Recenzie: Fraiero! de Cirprian Pop (Fraiero #1)

Pentru a citi și recenza această carte, a fost nevoie să ies cu totul din zona mea de confort.

În primul rând, este un roman tip jurnal scris cu mult umor, inspirat din realitate. Încă nu îmi vine să cred  că multe dintre aventurile personajului principal, Cipri, s-au petrecut cu adevărat. Să faci glume deplasate și să nu scapi decât cu niște palme și o muștruluială zdravănă, să iubești la nesfârșit și să nu fii iubit, de fiecare dată, mi se pare inimaginabil. Însă în timpul școlii tânărului clujean chiar i s-au întâmplat aceste lucruri.

Copertă: Theo Anghel

În al doilea rând, ursitoarea care etichetează elevii în prima zi de școală, pe mine m-a trimis în oala copiilor nepopulari, în timp ce pe Cipri l-a propulsat în topul bufonilor din școală. Cred că dacă ar fi fost vreo olimpiadă de năzbâtii, tânărul acesta ar fi fost campion succesiv la categoria liceu și facultate deoarece pentru el nu există zi fără voie bună, petrecere la care să nu se prezinte sau săgeată de-al lui Cupidon care să-l rateze.

Cartea mi-a amintit că a fi tânăr și plin de viață este un privilegiu pe care cu toții îl avem, dar nu toți vrem să ne și bucurăm de el. Poate pentru că ne este teamă de ce ar zice „gura lumii” sau poate pentru că vrem să dăm bine în poză. Și totuși, cartea care a deschis colecția 18+ la Editura Quantum Publishers, ne reamintește de micile plăceri mai mult sau mai puțin vinovate ale vieții.

Cipri este un veteran al trinității interzise: femei, alcool și sex. Își caută în continuu marea iubire și când o găsește face prostii. Același tip romantic cu gânduri mari despre căsătorie, nu ratează niciodată vreo ocazie de a participa la o petrecere sau a o organiza, condiția fiind aceea de a avea mai mult alcool decât mâncare. Cel mai mare curaj și cele mai frumoase și periculoase momente ale vieții vin odată cu alcoolul,ceea ce transformă toate fetele frumuseți rare și numai bune de luat acasă. Ce se va întâmpla a doua zi, pe de altă parte, om trăi și om vedea…

Citind acest jurnal, mi s-a făcut dor de colegii mei, de prima iubire, de intrigile și secretele țesute în băile școlii. Este ciudat cum majoritatea oamenilor trăiesc visând și uită să se trezească pentru a-și îndeplini visele, iar apoi găsesc o carte de genul acesta în care cineva și-a trăit viața așa cum a vrut și începe să aibă regrete.

Nu știu cum să vă vorbesc altfel despre acest roman incredibil de haios, enervant și fascinant, fără să nu vă dau spoilere. Citindu-l, mi-am amintit de anii petrecuți în Cluj. Autorul menționează chiar și fabrica de bere Ursus pe lângă care treceam zilnic și în care tânjeam să intru să văd cum e.

Între paginile romanului am regăsit cartierul din Cluj în care am fost găzduită în timpul adolescenței mele, mallul în care visam să ajung, dar nu puteam pentru că la vremea respectivă era în construcție sau pur și simplu străzile pe care mă plimbam sau intersecțiile pe unde alergam după taxi. Când protagonistul a fost la doctor, mă întrebam dacă a fost la aceeași clinică pe care o frecventam și dacă obișnuia să meargă și el la casa studenților să mănânce pui shangai delicios de care făceam abuz ori de câte ori rămâneam nesupravegheată.

Am fost profund emoționată de unele pasaje, deși de multe ori râdeam cu poftă de această carte pentru că mi-a amintit de o viață de mult apusă sau o viață pe care aș fi vrut să o am. De aceea mi-ar fi plăcut mult să fi putut citi acest roman cu mulți ani în urmă pentru că acum, probabil, nu aș mai fi avut nodul acesta din gât în timp ce încerc să îmi fac ordine în gânduri ca să le aștern aici.

Trist este că am citit cartea ca un adult înțelegător și nostalgic care și-ar fi dorit să fi avut mai mult curaj, însă generația din spatele meu, va găsi un cocktail de adrenalină, o sursă inepuizabilă de farse și idei care mai de care mai crețe pentru că „Fraiero!” este o carte în care gândurile nu sunt ascunse după cortină și deși sunt ambalate frumos în dialoguri, ele sunt regăsite și în forma lor brută, negândită.

Fetelor, dacă vreți o schimbare de perspectivă luați-vă tot timpul din lume să citiți și să rumegați cartea, iar voi băieților, deși Cipri este o legendă, puteți încerca oricând să-l copiați și să încercați să-l depășiți, asta dacă aveți curaj.

Titlu: Fraiero!

Autor: Ciprian Pop

Editura: Quantum Publishers

Anul publicării: 2018

Nota: 4/5

Pagini de jurnal #12: Despre Goodreads Reading Challenge

Hei dragilor, sper că aveți un început de 2019 așa cum vă doriți pentru că știți ce se spune „dacă începutul nu este bun, așa va fi și continuarea”. Eu cred că toate aceste superstiții sunt doar influențe psihologice, cam cum este celebrul „dacă verși sarea, te cerți cu cineva”. Bineînțeles că acum 2000 de ani te certai cu toată lumea din moment ce sarea era mai scumpă decât aurul și dacă o iroseai aiurea, vărsând-o, familia te dezmoștenea și te mai și exila în deșert. Astăzi, deși obiectul discordiei s-a devalorizat, vorba a rămas, așa că fiți atenți ce vorbe folosiți anul acesta.

Că tot a venit vorba de cuvinte. Nu am putut să nu observ că mediile online dedicate cititorilor de carte au explodat cu articole despre cum să citești mai mult sau articole prin intermediul cărora cititorii își justifică numărul impresionant de cărți citite în 2018.

Pentru că suntem în plin sezon de rezoluții, aș vrea să vă împărtășesc câte ceva din experiența mea de cititor.

Unele povețti din familia mea spun că am învățat să citesc de la o vârstă incredibil de fragedă (nu o să o spun pentru că nu mă va crede nimeni, nici eu cred). Personal, nu îmi amintesc exact când am învățat să citesc, știu doar că mulți ani nu mi-a plăcut să stau cu nasul în cărți. Adesea le găseam un remediu perfect pentru insomnii sau perne ideale la orele de sport, muzică, desen sau religie.

Cu toate acestea, aparent, prin gimnaziu am descoperit că în paginile cărților se ascund lumi magice și că ele pot fi inepuizabile surse motivaționale pentru a îmi depăși condiția de elev, apoi student mediocru. Și totuși, până anul trecut niciodată nu mi-am completat Goodreads Challenge-ul, fără să trișez. Mi-a fost imposibil.

Sunt blogger de carte de aproape opt ani și scriu pe Reader’s Republic de șase. Am cont pe Goodreads din 2011 și cel mai probabil din 2012 încerc să duc un challenge până la capăt.

Prima dată am încercat să-mi setez 100 de cărți citite. Evident nu am reușit, dar am zis că pot pentru că alții puteau și voiam să fiu în trend. A doua oară am mai scăzut din număr până am ajuns la 50 de cărți pe an, fără vreo șansă de reușită. Doar anul trecut când am pus în balanță tot ce știu despre mine și ce pot, am reușit să îmi ating țelul și chiar să îl depășesc. Iar acest lucru m-a făcut să fiu mai mândră ca niciodată de cititorul din mine.

Desigur că vor fi persoane foarte implicate în acest challenge, care citesc studii științifice despre cum poți citi mai mult într-un an sau își fac ambiții în a citi ca restul, planificând totul pas cu pas, ce mă vor contrazice cu dovezi ce le aparțin mai mult sau mai puțin. Nu îmi plac polemicile și nu mă voi obosi să repet. Prefer să vă spun mai jos tot ce am pe suflet legat de acest subiect și ce am de gând să fac anul acesta în privința Reading Challenge-ului pe care mi l-am setat.

Anul acesta o să am același target ca anul trecut, de 25 de cărți. Dacă îl voi depăși, bravo mie, dacă nu, sper că îl voi putea duce la capăt. Iar dacă mai există vreun cititor, leneș ca mine prin blogosferă sau pur și simplu un nonblogger, i-aș propune să facă același experiment pe care îl fac eu acum.

Alegem un număr mic de cărți. Citim când avem chef și timp. Ne bucură de ceea ce citim și notăm citatele preferate într-un jurnal (eu fac asta pe Twitter). La final, termiăm cartea și ne gândim, sincer, dacă ne-a plăcut sau nu. Deschidem profilul nostru de Goodreads, o marcăm ca fiind citită, îi dăm o notă și de ce nu, scriem părerea sinceră despre ea.

E mai simplu să procedăm așa decât să fim ceea ce nu suntem și să căutăm justificări care nu ne reprezintă în totalitate sau să citim cărți din care nu am înțeles nimic doar pentru a ne atinge un scop care nici nu știu dacă este personal sau un trend.

Voi ce părere aveți? Cine este dispus să facă acest experiment cu mine? Poate vom deveni viitoarele modele pentru generația următoare de cititori. 

Recenzie: V. de Laura Nureldin (Revertis #2)

Consider că este foarte greu să găsesc o carte „bună” în zilele noastre. Piața de fantasy și paranormal parcă este suprasaturată, iar personajele fantastice precum vampirii, vârcolacii sau zombii și-au pierdut din strălucirea de altă dată.

Cu toate acestea, Laura Nureldin m-a surprins într-un mod foarte plăcut. Totul a început cu „Revertis”. În acest roman Laura relansează vampirii pe piața literară de paranormal. Vampirii ei sunt ființe cu un trecut tumultos și încearcă să-și găsească locul într-o lume în care oamenii abia dacă se acceptă pe ei între ei.

Vampirii Laurei sunt ființe puternice care trec peste orice obstacol. Ei supraviețuiesc cu goluri în suflet care sunt aproape de neumplut, căci atunci când iubesc, se dăruiesc cu totul.

Prezentul roman începe cu o transformare neașteptată și aduce în prim plan un vampir nou-născut care trebuie să învețe să trăiască după moarte. Walker Drake este un tânăr care are totul, mai puțin pe cineva care să-i aline singurătatea când ajunge acasă. Tristețea lui este atât de palpabilă încât atunci când o întâlnște pe străvechiul vampir Vareka, aceasta este atât de impresionată de povestea lui, încât îi oferă o șansă unică;  îl transformă pe tânăr în vampir și îi oferă posibilitatea să aleagă dacă acceptă să renunțe la umanitate sau să se bucure pentru o eternitate de ceea ce viața poate dărui.

Când veșnicia îi este oferită, practic, pe o tavă de argint, Drake, alege să testeze apele în care se scaldă acum. Învață totul de la zero, iar abia apoi încearcă să decidă dacă acceptă să își păstreze umanitatea sau să o arunce pe fereastră. Cu toate acestea lucrurile se complică atunci când Venice devine și ea o fiică a nopții.

Spre deosebire de domnul Walker, Venice vrea să se bucure și să „trăiască” fiecare clipă a vieții de după moarte. Vrea să recupereze anii pierduți ca ființă umană și pare că nu se teme de nimic; asta dacă nu luăm în considerare momentele în care se plictisește tot stând singură în casă.

Cu spiritul la fel de zdrobit ca tinerii vampiri este și însăși Vareka. Anticul vampir, are un trecut tumultos și plin de secrete, amărăciune și neîmpliniri. Când era om, a făcut totul pentru a fi cu bărbatul iubit, însă în momentul în care s-a simțit neapreciată, a plecat luând cu ea tristețea și amărăciunea. Acum empatia și emoțiile pozitive îi sunt niște străini și cu greu acceptă să mai aibă încredere în ceea ce simte.

Dacă ați citit „Revertis”, știți că există un personaj care deși are totul, nu și-a putut găsi alinarea pe care iubirea i-o poate oferi unei ființe; așa că doua parte a romanului îi este dedicată în totalitate. Lupta lui de a se reîntregi este destul de anevoioasă pentru că drumul spre fericirea la care râvnește este presărat cu obstacole supranaturale.

Trădări, manipulări, iubiri neîmpărtășite și multe lacrimi se ascund în paginile acestei cărți fenomenale. Pentru mine, umorul Laurei este pur și simplu fantastic și nu pot să nu observ că pe măsură ce publică o carte, aceasta este mai bună decât precedenta, “V” fiind preferata mea.

Voi ce cărți de-ale Laurei ați citit până acum? Vă invit în comentarii să îmi împărtășiți experiențele voastre literare.

Iar pe pagina de Twitter a blogului, puteți găsi citatele mele preferate din carte, dar și indicii depre viitoarea recenzie. ^^

Titlu: V

Autor: Laura Nureldin

Editura: Herg Benet

Anul publicării: 2018

Nota: 5/5

Lansare de carte #11: Cealaltă regină de Allex Trușcă

Hey șoriceii mei de bibliotecă! Ce mai faceți? Nu știu dacă se mai practică, dar eu am fost duminca trecută la prima mea lansare de carte organizată de editura Pavcon.

Despre editură

Înfiițată în 2002 la București, Editura Pavcon, a editat prima revistă motivațională și de dezvoltare personală din România, „Profesor de… Fericire”. Împreună cu Editura Audiosfera, a lansat pe piața autohtonă zeci de audiobook-uri de dezvoltare personală și profesională. Editând și publicând în mod special cărți pentru dezvoltarea personală, a inițiat „Colectia Titanii Dezvoltării Personale”.
În anul 2016 a lansat „Colecția Science-Fiction”, exclusiv dedicată autorilor români, devenind, în numai doi ani, după aproape 100 de titluri apărute, cea mai bună editură de literatură science-fiction din România, lucru atestat de cele două premii acordate la RomCon 2018 și Si+Fi Fest 2018. Editura Pavcon este dedicată descoperirii autorilor de SF din România și exportarea scrierilor lor în țările din UE, America și Canada.
Pentru anul 2019, editura plănuiște să lanseze revista „Colecția Science-Fiction”, dedicată exclusiv autorilor și creatorilor de artă SF din România.

Despre carte

Basmul, literatura „pulp” și fantasticul tineresc postmodernist se împletesc în “Cealaltă regină” pentru a forma o saga fantasy dinamică, dominată de scene de luptă și dialog, de iubiri mistice și de jocuri de putere.
O partidă de șah între Creator și inamicul său misterios, un ordin cavaleresc de inspirație istorică, mitologia ezoterico-biblică și capacitatea personajelor de a-și păstra ținuta morală, în ciuda vicisitudinilor pe care sunt nevoite să le înfrunte – iată atú-urile lui Allex Trușcă în provocarea pe care le-o aruncă cititorilor.
Atenție la regina neagră!
Oliviu Crâznic – scriitor, critic literar

Fragment din carte

Tabla de șah începu să vibreze. Era nemișcată de o sută de ani, curățată de piese și acoperită de praf. Și totuși se mișca. Tatăl se uită spre ea gânditor și surprins. Asta nu ar fi trebuit să se întâmple. Pioni, cai, regine, apărură în partea opusă lui, dar locul din fața sa era gol. Oponentul nu dorea să se facă văzut. Creatorul își dădea seama cine putea fi. Secretul său cel mai mare îl urmărea și se întorcea împotriva lui. Se uită la piesele sale. Avea doar un Cal, un Nebun și doi Pioni. În fața sa se prefigurau doi Regi, un Cal, o Regină și o mulțime de piese mărunte.
Pricepu îndată că era un joc de sacrificiu, un preambul la ceea ce va urma. Urmări cum una din figurinele albe se prăbușește ca lovită de o săgeată și în aceeași clipă, câțiva pioni inamici luară foc și se transformară în scrum.
Calul adversarului porni la atac, dar fu imediat capturat. Nebunul Tatălui făcu o mișcare rapidă, înainte ca Regina roșie să facă vreun pas pe pătratele de joc și o sparse în bucăți, care se risipiră rapid pe suprafața mesei și apoi maturate de vânt.
Unul din cei doi Regi îl încolțise pe Nebun, dar intervenția salvatoare a singurului Pion rămas al Creatorului salvă situația. Runda de sacrificiu se terminase, Deși Calul și Nebunul său luptaseră bine, diferența o făcuse un Pion. Cu toate că Nebunul eliminase o Regină, Pionul nu numai că îl salvase, dar și capturase piesa cea mai importantă. Ce reguli sunt astea? Oricum, era doar o partidă, cele ce vor urma vor fi și mai diferite, știa că nu are un adversar facil. Și ceea ce îi dădu fiori, după milenii întregi, era un joc cu reguli care nu erau ale Lui.”

Lansarea de carte

Evenimentul a fost organizat la cafeneaua Omega House, un local boem care seamănă foarte mult cu o sală de lectură dintr-o bibliotecă veche. Cam cum era biblioteca în care Erin își pierdea vremea înainte de a afla care îi este destinul.

Deși vremea a fost potrivinică, m-am bucurat enorm să descopăr toți oamenii minunați care i-au fost alături lui Allex în cadrul evenimentului. Bloggeri, cititori, familie și prieteni, ne-am înghesuit în cafeneaua arhiplină pentru a-l încuraja să treacă peste toate emoțiile care vin odată cu o lansare de carte. Împreună am intrat în atmosfera medievală de sabie și capă creată de trupa de teatru Logos în timp ce ne citeau fragmente din cel mai nou roman al lui Allex, „Cealaltă regină”.

Deși există bloggeri care nu i-au acordat prea mult credit acestui scriitor, eu cntinui să am încredere în el pentru că este genul care întreabă și caută tot timpul să se autodepășească. Chiar dacă la primul volum al seriei, Nebunul Alb, am fost severă și strictă în ce privește nota (3/5), pentru că am simțit că îi lipsește ceva cărții, imaginația lui Allex m-a cucerit și pentru acest lucru voi merge înainte cu el și îl voi susține în continuare pentru că din ce am văzut, el este printre puținele persoane care își găsesc condeiul în suflet.

Pe Allex îl puteți găsi pe pagina de Facebook Allex Trușcă sau pe site-ul său https://allextrusca.ro/

Leapșă #9: Opinii nepopulare despre cărți

Cred că cel mai bun remediu pentru limpezirea gândurilor este participarea la o leapșă. Mi-am dat seama de acest lucru în perioada în care am absentat din social media și am citit diverse bloguri. Blogurile Lectură pentru suflet și Praf de stele mi-au atras atenția nu doar datorită recomandărilor literare, ci și pentru că au un număr impresionant de lepșe din care pot alege (mai ales că în unele am fost și eu nominalizată).

Aș vrea să încep această „cură” cu o leapșă pe care am găsit-o pe blogul Dianei Macovei, Lectură pentru suflet despre cărțile (ne)populare.

  1. O carte/serie de cărți populară care nu ți-a plăcut.

Nu știu dacă pot alege între seria „Damnare” și „Îngerul căzut” pentru că amândouă mi s-au părut la fel de seci. Poate că este subiectul abordat, al îngerilor căzuți, sau poate că le-am citit recent când am trecut peste fluturii adolescentini din stomac. Nu știu. Dar sunt sigură că nu am  fost atât de impresionată de ele pe cât îmi doream să fiu.

2. O carte/serie de cărți populară pe care toată lumea o urăște, dar tu o adori.

„A urî” cred că este un verb prea dur pentru fluturii Irinei Binder. Poate nemulțumiți de aura mult prea bună în care autoarea și-a îmbrăcat personajele ceea ce a făcut ca multe pasaje din serie să fie nerealiste. Personal, îmi plac mesajele pe care autoarea le transmite prin cărțile sale, așa că nu îmi este rușine să mă laud că am aproape toate cărțile scrise de ea până acum.

 

3. Un triunghi amoros care n-a ieșit cum voiai tu sau un OTP (One True Paring) care nu îți place.

Cu riscul de a fi considerată persoana nongrata de către cititorii genului fantasy light, voi nominaliza triunghiul Celena Sadorthien – Chaol Westfall- Dorian Havillard-Rowan din seria „Tronul de Cleștar” de Sarah J. Maas. Refuz să cred că o femeie, chiar și cu puteri supranaturale, poate fi une femme fatale atât de râvnită de toate „bunăciunile” masculine din serie. Atenția pe care ea o primește mi se pare exagerată, în timp ce indiferența pentru micile dovezi de iubire pe care încearcă la rându-i să o mimeze mi se pare falsă.

4. Un gen de cărți popular din care tu nu prea citești.

SF. Am încercat și am eșuat de fiecare dată. Nu am înțeles nici măcar o carte SF până acum și de multe ori în timp ce citeam mă întrebam la nesfârșit „ce vrea autorul ăsta să zică aici?”. :))

5. Un personaj popular/extrem de apreciat care ție nu-ți place.

Arin din seria „Trilogia Câștigătorului”. Pe măsură ce citeam al doilea volum al seriei, nu mă opream din a-l bombăni sau a-mi da ochii peste cap. Deși are o poziție de putere în lumea creionată de Marie Rutkoski, nu a știut să profite de ea și în cele din urmă a stricat totul.

 

6. Un autor popular pe care tu nu îl poți citi.

George R.R. Martin este singurul autor care îmi vine în minte acum. Am încercat de mai multe ori să citesc cărțile sale, nu neapărat seria „Cântec de gheață și foc” și nu m-a „prins” deloc. Știu că este un titan al genului fantasy, însă mi se pare că este ori prea greu, ori mult prea sângeros pentru gustul meu.

7. O temă foarte folosită pe care ai obosit s-o regăsești în cărți.

Povestea de dragoste din timpul liceului. Mi se pare că tema aceasta este atât de des întâlnită în literatura contemporană, încât aș renunța la niște cărți doar ca să găsesc un alt tip de poveste de dragoste. Clasicul băiat rău și fată bună începe să devină un blocaj literar.

8. O serie foarte populară pe care nu ești interesat/ă să o citești.

Seria „Amurg” de Stephenie Meyer. Am văzut filmele și nu mi-au plăcut, iar actorii, cu care nu am empatizat aproape deloc, m-au făcut să mă îndepărtez de cărți și să îmi stârnească un fel de repulsie la gândul că aș putea citi cărțile, deși autoarea scrie bine, dacă ar fi să mă iau după romanul „Gazda” care chiar mi-a plăcut.

9. Zicala este: Cartea e întotdeauna mai bună decât filmul. Totuși, ce film ți s-a părut ție mai bun decât cartea?

„Orașul Oaselor”. Filmul făcut după această carte mi s-a părut superior romanului care a stat la baza scenariului din toate punctele de vedere. Mi-ar fi plăcut ca saga să fi continuat, iar seria să nu se fi transformat într-un serial.

Nu voi provoca pe nimeni la această leapșă pentru că din ce am văzut este destul de veche în blogosfera românească. Totuși, dacă există doritori, nu am nimic împotrivă dacă o vor prelua cu rugămintea de a eticheta în postare sursa de unde au preluat-o. ^^

Concurs #12: Titanii de Jennifer L. Armentrout

Hey dragilor, să știți că nu am uitat că v-am promis că voi organiza un concurs. Și iată că în perioada 12-30 noiembrie împreună cu Grupul Editorial Corint, Leda Edge punem la bătaie două cărți pentru un norocos șoricel de bibliotecă 🦋

Premiul constă în primele două volume ale seriei Titanii de Jennifer L. Armentrout, „Întoarcerea” și „Puterea”. Îmi place enorm stilul lui Jennifer și sunt extrem de nerăbdătoare să discutăm despre această serie 💜

Ca să fiți eligibili pentru tragerea la sorți organizată pe site-ul random.org este nevoie să urmați pașii de mai jos:

  • dați share concursului pe o pagină de social media (Instagram, Facebook, Twitter, etc.) și lăsați link-ul într-un comentariu
  • like paginilor de Facebook ale blogului  șii Leda Edge
  • opțional, pentru o șansă în plus, dați un follow profilului de Instagram al blogului

Câștigătorul va fi anunțat pe pagina de Facebook Reader’s Republic în data de 01 decembrie și chiar dacă e weekend și vom sărbători Centenarul, sper ca până duminică să îmi răspundă la mail ca luni să-i pot trimite coletul prin Poșta Română.

Mult succes!

Crux Publishing la Gaudeamus 2018: Lansarea unei noi colecții

Bună șoriceii mei de bibliotecă preferați! Ce mai faceți? Sper că sunteți pregătiți emoțional să umblați la pușculița pentru Gaudeamus 2018 deoarece târgul de anul acesta anunță multe bunătăți care, practic, ne imploră să le facem loc în bibliotecile noastre personale.

Editura Crux Publishing are plăcerea să vă invite la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus 2018. Evenimentul are loc între 14 și 18 noiembrie la Romexpo București, în pavilionul central, pe nivelul 3.20, la standul 103. Îi veți găsi acolo cu noutățile toamnei, pachete-cadou, câteva mici surprize, scriitori, colaboratori, promotori și literatură de cea mai bună calitate. 

Interesați de cultură și popularizarea științelor, cruxenii au decis ca anul acesta să lanseze o nouă colecție dedicată exclusiv educației. Așadar, momentul toamnei îl reprezintă lansarea colecției ACADEMICA, ce debutează cu un prim volum dedicat studenților la psihologie și tuturor celor care sunt preocupaţi de acest domeniu.

Mai mult, fidelă misiunii sale de a-i readuce în atenţia publicului român pe marii clasici ai literaturii universale, editura Crux Publishing are bucuria de a vă invita la lansarea unui nou volum de aventuri ce-l are ca protagonist pe celebrul Conan Barbarul (Robert E. Howard).

Sâmbătă, 17 noiembrie, începând cu ora 16.00, standul editurii Crux Publishing (nivel 3.2, standul 103) va găzdui următoarele lansări editoriale:

Conan Barbarul: Phoenix pe o sabie/Turnul elefantului (Robert E. Howard), Invitat special: George Cornilă (scriitor, traducător)

Experții consideră că prin intermediul celor două povești incluse în acest volum, Robert E. Howard a dat naștere universului lui Conan, țesând și rafinând detaliile Hyboriei la nivel artistic.

Phoenix pe o sabie și Turnul elefantului reprezintă, în fapt, rampa de lansare pentru succesul pe care îl vor cunoaște ulterior Howard și Conan în istoria literaturii.

Și aici, ca și în alte opere centrate pe aventurile cimerianului, scriitorul face uz de stilul personal care l-a consacrat ca părinte al speciei sword and sworcery: detalii bogate, dar deloc plictisitoare, o lume vastă și plină de mistere, acțiune dinamică, nenumărate confruntări și lupte pe viață și pe moarte, un erou versatil cu o personalitate puternică, o bogăție uluitoare de elemente supranaturale – opuse protagonistului – și atemporalul triumf al binelui asupra răului.

În aceste două povești, aflate într-o subtilă legătură a cărei descoperire îl va încânta pe cititor, Conan Barbarul își câștigă și își desăvârșește statutul de simbol în cultura universală.

Caietul Roxanei (Ștefan Bolea), Invitat special: Ana-Maria Negrilă (scriitoare)

Un jurnal cum puține mai sunt, Caietul Roxanei îți prăjește creierul în timp ce îți frânge inima pe ritm de metale grele sau muzică simfonică. Fiecare rând, fiecare frază poartă cu sine lirismul poetului premiat, analiza pătrunzătoare a filosofului reputat și stilistica ireproșabilă a scriitorului talentat.

Istorii de dragoste am mai citit, dar rareori suntem făcuți martori la povești despre minți. Autorul nu este nici pe departe necredibil, așa cum te-ai aștepta de la un jurnal. Din contră. Hyperion-ul nostru își dezvăluie toate ascunzișurile, toate secretele și toate colțurile întunecate fără nici un fel de rezerve. Își deschide larg temnițele sufletului, își despoaie cugetul de tare, sparge baierele convenționalului, sfâșie straiele auto-conservării și corectitudinii politice (în care suntem toți înveșmântați) pentru a-și dezvălui mintea în cele mai intime și mai infernale manifestări ale sale. Un superb exercițiu de sinceritate masochistă, în care nimic nu rămâne tabu.

Un Luceafărul 2.0 în proză, dacă poetul nepereche ar fi continuat povestea, Caietul Roxanei este pe lângă jurnalul unei iubiri incandescente, și cronica unei maturizări depline, al împlinirii ultime, dovada vie a faptului că lucrurile care nu te ucid te fac mai… straniu. Căci urmează Caietul Psihopatului, povestea de care Hyperion Întâiul, din păcate, nu s-a mai bucurat.

Lansare colecția ACADEMICA: Tainele psihologiei (Răzvan T. Coloja), Prezintă: Andreea Sterea (editor Crux Publishing)

Volumul Tainele Psihologiei. 176 de curiozități își dorește să informeze corespunzător publicul asupra celor mai des-întâlnite probleme și concepte din psihologie. În cele 176 de texte, autorul atinge subiecte precum tulburările de personalitate, bolile mintale, depresia, anxietatea, fobiile. Discută despre psihologia sexualității, a reclamei, psihologia copilului și a relației de cuplu.

Analizează curiozități din lumea memoriei și a neuropsihologiei; te învață de ce visăm și ce anume este imaginația. Descrie filme, cărți și celebrități care prezintă unele problemele izvorâte pe filieră psihologică și – nu în ultimul rând – îți spune de ce să nu te ferești de psiholog într-o Românie reticentă. Un ghid atât pentru începătorii într-ale psihologiei cât și pentru curioși.

Toate informațiile prezente în acest compendiu sunt însoțite și susținute de studii de dată recentă din domenii ca neuroștiințele cognitive, psihologie clinică, psihiatrie, medicină etc. Dincolo de a fi însă numai un manual, volumul Tainele Psihologiei. 176 de curiozități conține și o parte însemnată dedicată demitizării unor concepte vehiculate de presă, industria de cinema sau literatură. Prin lupa cercetării științifice, Răzvan T. Coloja prezintă și discută aspecte de psihologie care trec de bariera academică dar de care ne lovim în viața de zi cu zi.

Volumul ne prezintă, așa cum îi sugerează și titlul, o seamă de curiozități menite să ne deschidă orizonturile, să ne pună în alertă și să ne ajute să dăm sens lucrurilor pe care le simțim, comportamentelor celorlalți și modului în care evoluează lumea și societatea în jurul nostru, devenind astfel un excelent instrument de studiu și analiză.

Camera 66(6) (Sorin-Mihai Grad), Prezintă: Andreea Sterea (Editor șef Crux Publishing)

O cameră de cămin studențesc dintr-un Cluj prins între milenii (și care nu bănuia cât de cool va deveni peste ani) se povestește pe șase voci care uneori se confundă între ele, în discuții spumoase, care te vor face să fii un om mai vesel și să vrei să-ți retrăiești studenția.

Prea cuminți pentru un asemenea loc și prea neserioși pentru ce avea să-i aștepte după facultate, cei șase locatari ai camerei 66(6) dezbat problemele lumii din unghiuri la care nu se gândesc nici ei, fără teamă de tabuuri sau (in)corectitudini politice.

Cartofu are succes doar la prietenele fetelor care-i plac, Sigi pariază că într-o zi va rosti doar cuvântul „satana”, Nae aduce o veveriță în cameră, Hake refuză să meargă cu colegii la striptease, Klu și-a rătăcit accentul basarabean undeva prin Ardeal, în timp ce Epi primește o mită destinată altcuiva.

Iar când apare și Internetul în cameră, lucrurile o iau razna de tot.

Nostalgia îl determină pe Sorin-Mihai Grad să-și rescrie studenția din căminul XVI Hașdeu din Cluj înainte de a-și tăia legăturile cu patria-mamă și a emigra în Vaterland. Asemenea altor volume concepute în jurul anului 1999, precum Jurnalul răului, Pizdeț sau chiar Caietul Roxanei, Camera 66(6) conține un protest al unei generații, al cărei Mare Război este unul spiritual, ca sa-l parafrazez pe Palahniuk. Dați Alice In Chains la maximum, revedeți Matrix și Magnolia sau, și mai bine, citiți primul roman al poetului și matematicianului Sorin-Mihai Grad!  (Ștefan Bolea)

Crux Publishing vă invită, așadar, la Gaudeamus, între 14 și 18 noiembrie 2018, la standul 103, pe nivelul 3.2, în pavilionul central Romexpo, pentru a sărbători cititul, lectura, cultura și educația așa cum se cuvine!

Ca în fiecare an, și de data aceasta la Gaudeamus 2018 o veți putea întâlni la stand pe Andreea – Aventurile lui Sărăcel – cu minunatele ei creații artistice!

Sunteți așteptați cu drag sâmbătă, 17 noiembrie, începând cu ora 16.00, pentru a lansa noutățile și a ne bucura împreună de literatură de cea mai bună calitate!

Pentru mai multe detalii, accesați site-ul www.cruxed.ro