Eeveniment #3: Vă invităm la un ceai la…„La Un Ceai”

Dragilor, mai devreme mă lăudam pe pagina de Facebook a blogului că sunt la o întâlnire „elevată” , „culturală” etc. unde am fost amenințați cu pistolul…

foto1Da, am avut parte de poliție, agenți secreți, „iubiri pe pereți” (ăsta e un citat cenzurat) și o mulțime de râsete însoțite de „amenințările” Monicăi Ramirez. Da știu că v-am înncebunit cu articole despre ea, dar în lumea mea, este în vogă și de vreo câteva luni de 1000 de ori mai șmecheră decât „Twilight” (scuze fanilor). Ca invitați au mai fost Adina Speteanu, o tânără scriitoare care vara trecută m-a încântat cu romanul „Crimă la Timpul Trecut”, căreia îi urez mult succes în continuare și la examenele de final de liceu, de asemenea.

Bogdan Hrib și doamna Lucia Verona, să-mi fie cu iertare, dar încă nu mi-a picat nimic în mână scris de dânșii, deci nu mă pot exprima mai mult decât din ce am auzit și anume că doamna Lucia este o autoare de romane polițiste, iar domnul Bogdan este un autor de de toate, din câte am înțeles, dar cu toții au în comun un lucru: arta de a scrie și de a ne oferi uși către lumi care mai de care mai misterioase. Cu toții sunt înscriși în competiția imaginației și a originalității, iar pentru asta merită aplauze și să le citim creațiile.

Atmosfera de azi a fost genială și vremea a ținut cu noi. Nu ne-a prins ploaia decât în ultima jumătate de oră. S-a discutat foarte mult pe tema „românilor”. E adevărat că suntem praf când vine vorba de cărți (ca civilizație, nu individual) și că nu știm să apreciem ce avem, știți vorba aia veche „Munții noștri aur poată, noi cerșim din poartă-n-poartă”? Cam așa este și cu lumea cărților. Avem scriitori de valoare, dar când mergem în librărie, cerem orice nume de la Smith în sus. Niciodată de la Popescu în sus. Este tristă povestea, dar este adevărată. Sunt oameni, ca cei despre care am vorbit mai sus, care au idei bune, condei de nota 20,  dar noi nu ne ducem spre ei pentru că îi cheamă Popescu și nu Smith, ceeace nu este corect.

foto2

Sunt sigură că toată lumea asociază literatura noastră cu Marin Preda, George Călinescu etc. Da este bine, pentru că ei sunt Balzac, Charles Dickens și alții de România, dar sunt clasici si sunt „depășiți tehnologic”. Ceea ce vreau eu să spun aici și s-a subliniat și în timpul discuției este că sunt oameni „în vogă” care scriu despre PDA-uri, laptop-uri etc. care sunt români, trăiesc și scriu super bine. Hai că suntem mai obișnuiți cu astea decât cu plugul de pe câmp al lui Moromete, deci ce ziceți aruncăm un ochi și prin alte părți?

Nu știu ce să zic. Eu sunt aici un mesager al literaturii și încerc să promovez, atât cât sunt în stare și îmi permite condeiul, să vă spun că se merită să citești cărți de-ale noastre, chiar dacă nu sunt la modă. Cine știe? Poate acțiunea din ele s-a petrecut chiar în fața casei tale și când te urcai în copacul din fața curții autorul te-a văzut și i-a plăcut de tine, iar acum zaci fără să știi între paginile unei cărți. De ce să nu descoperi și surprize din astea?

Ce să mai? Sunt nebună după romanele polițiste, dar asta știați și mai nou îmi plac și thrillerele, seria „Alina Marinescu” fiind vinovatul principal și abia aștept să îmi completez colecția de Mystery & Thriller când o să merg la Festivalul Mystery & Thriller care este la Râșnov între 5 și 10 Iulie (nu sunt sigură 100% de dată, dar e undeva între 2 și 10 Iulie), la care o să particip și eu și o să mă îndrăgostesc de cine știe ce personaj inexistent. În următoarele zile o să revin cu un articol mai exact (trebuie să citesc mai mult să nu vă spun tâmpenii).

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s