Recenzie: Cartea interzisă de Sophie Audoin Mamikonian (Tara Duncan #2)

Aceasta este a doua carte din colecția Cărțile Copilăriei, rubrică ce va apărea o dată la două săptămâni. Așa că sper că nu vă veți plictisi prea curând!

Dacă în primul volum al seriei a trebuit să mă obișnuiesc cu lumea nouă pe care autoarea mi-a dezvăluit-o, în acest al doilea volum a trebuit să mă obișnuiesc cu umorul său care este extrem de special și diferit față de tot ce am întâlnit până acum.

Tara Duncan #2În acest volum se dă o bătălie destul de acerbă pentru Cartea Interzisă care a apărut prima dată în Magicienii Sorțitori când Tara a fost atacată de o harpie. Cartea pare să fie cea mai sigură metodă de a ajunge în Limburi și de a rezolva orice probleme ai avea pe acolo, deși orice ar fi sunt sigură că nu sunt de bun augur. Acum Tara și prietenii se află pentru a doua oară în Limburi într-un an, deoarece trebuie să dovedească nevinovăția lui Cal, micul hoț, care este acuzat de o crimă pe care nu el a comis-o în mod direct. El doar încerca să-și impresioneze prietenii încercând să dovedească faptul că Angelica este vinovată de o mulțime de evenimente nefaste care li se întâmplă. În cele din urmă acest lucru se dovedește a fi inutil, căci scopul închiderii lui Cal era acela de a fi răpit de gnomi pentru ca împreună cu gașca să-i ajute să-și salveze femeile și copii din mâinile unui sorțitor malefic, care nu este Magister.

Partea a doua a cărții este îndreptată tot către o greșeală a unuia din personajele principale pe care a făcut-o în primul volum și anume Fafnir care în încercarea sa disperată de a scăpa de magie eliberează o entitate care posedă tot ce îi iese în cale. De la animale la oameni și alte ființe magice, iar pentru a-l învinge Tara trebuie să se alieze cu Stăpânul Sangravilor, Magister. Însă în urma acestei bătălii, Magister este trimis în Limburi, unde toată lumea speră că își va găsi sfârșitul.

Această carte a fost cartea la care am râs până la lacrimi și care mi-a provocat dureri abdominale din cauza râsetelor. Sora mea la un moment dat a crezut că am înnebunit pentru că, pe ceas, izbucneam într-o criză de râs la fiecare cinci minute. Mi-a plăcut extrem de mult umorul dovedit de Cal care împreună cu Robin depășesc orice comedieni pământeni din istoria comediilor.

Titlu: Cartea Interzisă

Titlu original: Le livre interdit

Autor: Sophie Audoin Mamikonian

Editura: Corint Junior

An apariție: 2008

Nota: 3/5

P.S. Dacă doriți să cunoașteți mai bine lumea Tarei, o puteți face pe forumul dedicat seriei Tara Duncan Forum Romania

Advertisements

2 thoughts on “Recenzie: Cartea interzisă de Sophie Audoin Mamikonian (Tara Duncan #2)

  1. Sophie Audoin Mamikonian are un stil unic de a scrie, reusind sa te faca sa razi cu lacrimi in timp ce citesti despre aventurile Tarei. Cu siguranta o sa recitesc candva toata seria si, mai mult ca sigur, voi rade din nou la glumele lui Cal si ma voi amuza de momentele in care il tachina pe bietul Robin.

    • Adevarat! Cei doi sunt ca sarea si piperul in carte. Sincer imi pare rau ca incep sa creasca odata cu avansarea seriei. Copilaria este intr-adevar cea mai frumosa perioada din viata noastra.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s