Recenzie: Divergent de Veronica Roth

Nu pot să cred că am reușit să citesc și eu într-un final glorios această carte. După cum știți, mai întâi am văzut filmul, iar abia apoi m-am apucat și eu de carte. Înainte de toate sper că premiile Divergent au ajuns cu bine la destinații ^^

Înaninte de a începe să bat câmpii cu părerile mele, vreau să îi mulțumesc Editurii LEDA pentru această carte superbă!

Ca și în film și în carte mi-a plăcut foarte mult de Christina. Nu știu de ce, însă acest personaj m-a fermecat cu efervescența și sinceritatea ei nebună de care a dat dovadă. _1377205260

Cartea mi-a plăcut destul de mult, mai ales momentele în care Tris era prezentată ca fiind o persoană „normală” și care nu are tot timpul parte numai de câștiguri. Probabil că aceasta este una din puținele cărți în care m-am atașat oarecum de protagonistă.

Evoluția lui Tris a fost oarecum lentă și bine structurată, la fel ca lumea distopică creată de autoare. Nu știu unde am citit, însă se pare că autoarea a sacrificat câteva cursuri de la facultate și niște teme pentru a lucra la această poveste, lucru dovedit de perfecțiunea detaliilor din poveste.

Divergent #1Totuși o lume împărțită în cinci facțiuni mi se pare o măsură cam drastică pentru că oamenii nu sunt doar curajoși, altruiști, neînfricați, pritenoși sau sinceri plus antonimele lor. Oamenii sunt o explozie de sentimente, emoții și culori. Ei sunt Divergenți din orice unghi ai privi. Această catalogare mi s-a părut puțin cam exagerată. De exemplu eu tot timpul m-am considerat o persoană care tot timpul stă cu nasul în cărți și cu viața mutată pe băncile școlii, însă am făcut o tona de teste (ma rog, testele pe care le-am gasit cu Divergent) și la fiecare am ieșit neînfricată. Or eu sunt mai fricoasă decât o pisică speriată de bombe. Și stăteam și mă gândeam: cum pot fi neînfricată când nu mă simt așa? La fel și cu personajele romanului, cum pot fi într-un singur fel când Christina are tendința să spună tot ce gândește? Când Tris descoperă că de la altruism la curaj nu e mai mult de o aruncare de băț? Păi eu nu pot să trec peste această etapă emoțională.

Ți că tot suntem la emoții, am putea să-l aducem în prim plan și pe Four sau Tobias. Păi eu nu m-am putut desprinde deloc de imaginea pe care mi-a lăsat-o actorul care l-a interpretat. La fiecare paragraf cu el, pur și simplu încercam să vizualizez scena din film.

Totuși consider că această poveste a dat marea lovitură atât în literatură, cât și în lumea cinematografică, motiv pentru care sunt nerăbdătoare să citesc volumul următor.

Titlu: Divergent

Titlu original: Divergent

Autor: Veronica Roth

Editura: LEDA

An apariție: 2014

Ediție: tie – in

Nota: 4/5

tumblr_static_divergent

Advertisements

2 thoughts on “Recenzie: Divergent de Veronica Roth

  1. Filmul e intradevar deosebit de frumos, toate detaliile sunt bine aranjate, dar cu siguranta cartea e o capodopera.

  2. Am văzut filmul şi consider că a fost destul de interesant, însă anumite aspecte mi s-au părut prea similare cu cele din Jocurile foamei.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s