Leapșă #10: Printre cărțile contemporane românești

1. Primul autor român contemporan – ce carte ai citit?

Crimă la timpul trecut” de Adina Speteanu.

2. De la ce autor român contemporan ai citit cele mai multe cărți?

Cred că am toate cărțile Monicăi Ramirez de la Editura Tritonic, pe care le-am și citit, iar seria „Alina Marinescu” o am în toate cele trei ediții de până acum (Crime Scene, Tritonic și Librex), și urmează să îmi pun gheruțele și pe ediția de la Ed. Up. Recunosc că nu am mai găsit cartea „Cum să scrii un bestseller” la Tritonic și am luat ediția Librex de la Gaudeamus 2017.

3. Cuplul preferat din cărțile românești contemporane.

Kate Martin și Patrick Stone din romanul „Viață dublă la Veneția” de Monica Ramirez. Îmi place mult de ei pentru că iubirea lor trece de barierele timpului și că deși este pusă la mari încercări, în cele din urmă iese triumfătoare.

4. Eroul din cărțile românești contemporane în mâinile căruia ți-ai pune viața?

Sunt mulți eroi în mâinile cărora mi-aș pune viața și deși Ford din seria „Alina Marinescu” iese învingător, oricând m-aș lăsa păzită de Lied și Asht din seria „Nlithia” de M.M. Țara pentru că pe tura lor, deși aș fi răpită, aș ajunge înapoi acasă teafără și cu o sumedenie de aventuri la activ. L-aș  alege și pe Erin din duologia „Nebunul alb” de Allex Trușcă pentru că știu că alături de el nu m-aș plictisi și aș avea niște subiecte de discuție foarte interesante și niște dezbateri despre prietenie, religie și loialitate pe măsură. Pot să rămân cu toți?

5. Fantasy sau romance românesc?

Pentru mine literatura românească a câștigat mult teren datorită genului fantasy unde i-am remarcat în mod special pe Șerban Andrei Mazilu, M.M. Țara și Oliviu Crâznic.

6. Cărți românești – nume românești? Sau cărți românești – nume străine?

Depinde foarte mult de calitatea textului. Până să citesc întrebarea aceasta, mi-am dat seama că în unele din romanele mele preferate scrise de autorii noștri, personajele au nume străine și nu m-a deranjat absolut deloc. Pe de altă parte, am citit și cărți autohtone în care aș fi preferat nume românești întrucât povestea ar fi fost mai calitativă dacă nu ar fi fost americanizată.

7. Eroina preferată?

Ca să mă faci să-mi placă de un personaj feminin mai mult decât îmi place de Aendo Assermoresau Ford, e nevoie să fie ori ceva nemaiîntâlnit până acum în literatură, ori vreun îmblânzitor de dragoni. Noroc cu Laura Știrbu și personajul său Liliana Venin din seria „Vicontele Verenței Pierdute”, că altfel ziceam pas.

8. Ultima carte românească citită?

Sinuciderea Ielelor” de Ana Mănescu.

9. Care este următoarea carte semnată de un autor român contemporan pe care ți-ai propus să o citești?

 

Nu știu cum să mă organizez pentru că vreau să citesc și „Secretul Regelui Nemuritor” de M.M. Țara, „Copiii din ceață” de Laura Știrbu, să reiau seria „GEMINI” de Monica Ramirez și să citesc și „Protocol 9”, cel mai nou roman al Monicăi și parcă mă strigă și Anele cruxene… Simultan, dacă se poate. Decizii peste decizii… (voi ce mă sfătuiți?).

10. Un mesaj pentru autorii români contemporani.

Sunt mai mult decât bucuroasă să vă fiu cititor atâta timp cât nu uitați că noi, cititorii, vrem să vă vedem deschiși către o viitoare carte mai bună decât precedenta.

Advertisements

Lumea cărților #13: Editura UP

Am observat că a trecut foarte mult de când am discutat, aici pe blog, despre ce se mai întâmplă în lumea cărților.  Astăzi vă propun să facem cunoștință cu o nouă editură de pe piața noastră, Editura UP.

„Bebelușul” acesta adorabil, sub numele juridic Unconventional Publishing, s-a născut din dorința de a crea o comunitate menită să reunească cititorii amatori, dar și pe cei de cursă lungă sub atenta îndrumare a Oanei Arion.

Personal, sunt foarte încântată de apariția acestei echipe pe piața literară autohtonă ,întrucât are o mulțime de idei care mă atrag foarte mult spre ei.

Primul lor proiect este o campanie care se adresează publicului tânăr care încă nu a părăsit băncile liceului. #Fiidiferit #Citeste este o campanie realizată de Editura UP în colaborare cu Editurile Tritonic, Quantum Publishers, Herg Benet și TREI. Autorii noștri preferați vor merge în școlile din București pentru a le demonstra adolescenților că nu toți scriitorii români sunt „morți” (atât fizic, cât și din punct de vedere al calității cărților scrise) și că este nevoie să își extindă orizonturile literare și pe plaiurile românești nu doar internaționale.

Eu sunt extrem de fericită datorită aceastei inițiative pe care o susțin, în speranța că proiectul va ajunge la inimile tinere a numeroși cititori. Îmi doresc ca prin sprijinul meu și al altor colegi din blogosferă, Editura UP să depășească granițele Bucureștiului, ajungând astfel și în alte orașe din țară.

Al doilea proiect este un club de lectură. Până nu de mult, nu prea cunoșteam noțiunea aceasta și fiind o nișă foarte mică, este important să încurajăm aceste evenimente. Nu doar pentru că putem să ne întâlnim cu autorii preferați, ci și pentru că avem posibilitatea de a ieși din zona noastră de confort literar și astfel vom putea descoperi titluri noi. Mai jos aveți o listă cu întâlnirile din următoarea perioadă a clubului Eu citesc!.

Pe lângă evenimentele interesante pe care această Editură le organizează, nu pot spune stop nici titlurilor care urmează să fie disponibile în cel mai scurt timp. Printre acestea numărăm și a treia ediție a seriei „Alina Marinescu” de Monica Ramirez, deși eu o consider a patra ediție pentru că este foarte important să nu uităm de unde am plecat. La început, primele trei volume ale seriei au făcut cunoștință cu publicul român în ediția de buzunar Crime Scene, apoi acestea au avut primele haine noi la Editura Tritonic unde a fost și publicată integral prima ediție a seriei.

A doua serie pe care o aștept cu interes este chiar seria Oanei Arion, „Nemuritor”. Aproape toate prietenele mele au citit-o și de multe ori îmi este ciudă că nu pot participa la dezbaterile lor despre cele cinci cărți care o alcătuiesc. Așa că pentru mine a devenit un must read pentru anul acesta.

Momentan, Editura se concentrează pe cele două autoare menționate mai sus și organizarea evenimentelor literare care mă fac să îmi doresc mai mult timp liber decât prevede legea și contractul de muncă. Însă echipa este în creștere și sunt sigură că de acum încolo vom avea o mulțime de surprize plăcute.

Recenzie: Gemini de Monica Ramirez (Gemini #1)

Ați văzut vreodată un trandafir de un miros îmbătător și o eleganță rară, dar atunci când ați vrut să-l atingeți v-ați rănit în spinii săi ascuțiți?

Cred că doar astfel pot descrie stilul Monicăi Ramirez de a scrie o carte, trilogie sau întreagă serie. Ea are un condei delicat ca petalele unui trandafir, cu emoții pure precum roua ce se ascunde între ele, dar cu un subiect dureros de real așa cum sunt spinii lui.

Cartea despre care vreau să scriu astăzi este prima din trilogia „Gemini”, cu scena desfășurării acțiunii în misteriosul, dar și tragicul Orient.

Jadyn Mathison are norocul de a fi înzestrată cu o inteligență sclipitoare, zeii oferindu-i și o frumusețe exotică datorită originilor sare orientale. Este tânără, independentă cu toată viața înainte, însă piedica ei spre o viață liniștită și fără probleme este creată chiar de proprii săi părinți. Pentru că s-a născut într-o familie în care mama este americancă și tatăl islamic, numele tinerei absolvente al școlii de drept de la Harvard este trecut pe listele teroriștilor.

Acțiunea este în floare încă din primele pagini ale romanului care debutează cu un atentat terorist la ambasada americană din Beirut unde Jadyn și tatăl său sunt răpiți de un grup terorist condus de Farouk Tehrazzi. Acest antagonist este interesant pentru că deși rându-i este dotat cu un instict foarte bun de supraviețuire, are și o minte strategică excepțională, calități ce au fost mai întâi cultivate de unul din personajele „pozitive” ale romanului.

Dacă Owen Wallace nu ar fi fost prin zonă în timpul atentatului de la ambasadă, cartea ar fi rămas un thriller foarte bun, însă prezența acestui agent Navy’s SEALs o condimentează, fiind jumătatea perfectă a lui Jadyn. Cu toate că legătura celor doi este scrisă în stele, noul cuplu, de pe scena literaturii contemporane, este nevoit să facă multe sacrificii pentru supravițuire și este pus la și mai multe teste pe care le va trece sau nu.

Toate cele 336 de pagini sunt de un suspans sfâșietor care de multe ori m-a împiedicat să fac și altceva decât să citesc pentru că așa cum am fost obuțnuită pâna acum, în lumea umbrelor nimic nu este ceea ce pare. Totul este fum și iluzii și doar cei mai buni supraviețuiesc.

 

Îmi place foarte mult atenția autoarei asupra detaliilor și puterea calmului cu care scrie. Monica niciodată nu a sărit peste anumite pasaje și cu o răbdare colosală, ne explică fiecare detaliu al acțiunii. De exemplu, eu nu știu politică aproape deloc, însă citind această carte mi-am făcut o oarecare idee despre scena politică islamică și am înțeles implicațiile pe care disputele în numele lui Allah le pot avea pe scena politică și economică mondială. De asemenea, romanul acesta are și implicații psihologice foarte mari. După ce a fost răpită și a asistat la mai multe evenimente triste, Jadyn trece prin niște stări asemănătoare cu isteria, apropiind cartea de realitate. Sunt convinsă că vor fi cititori sceptici care vor considera că ei în situațiile respective s-ar purta calm și rațional, însă cred că nu ai cum să rămâi întreg după ce treci printr-o lună de foc în deșerturile estice.

Sunt sigură că „Gemini” este începutul unei trilogii plină de adrelină, suspans, pasiune și umor suficient cât cititorul să nu fie îngrozit de realitatea de dincolo de granițe și abia aștept să continui periculoasa odisee cu al doilea volum, „Rogue”.

Titlu: Gemini

Autor: Monica Ramirez

Editura: Librex

Anul publicării: 2018

Nota: 5/5

Lansare de carte #6: Seria „Alina Marinescu” de Monica Ramirez

Cu aproximativ două săptămâni în urmă am avut ocazia și plăcerea de a participa la (re)lansarea seriei „Alina Marinecu” scrisă de Monica Ramirez.

Acum câțiva ani, scriitorul George Arion menționa în sinops-ul primei ediții „Asasin la feminin”, că Monica Ramirez „a parcurs un drum în sens invers decât cel la care visează orice autor de suspans din România. A pubilcat acest roman, mai întâi, în SUA și apoi îl vede publicat și în românește.”

Dat fiind acest fapt, mărturisesc că sunt fericită de acest lucru, pentru că altfel nu aș fi avut ocazia de a face cunoștință cu lumea Elite, deoarece orice alt scriitor care ar fi avut șansa Monicăi s-ar fi axat pe publicarea seriei doar în State, mai ales că genul thriller nu este foarte cunoscut și promovat pe piața românească.

Istoria seriei

  • în 2008, Monica publică pentru prima dată volumul „Asasin la feminin” la imprintul grupurilor Editoriale Flacăra și Tritonic , Crime Scene
  • până la sfârșitul anului 2012 reușește să publice, tot la Crime Scene, și următoarele două volume ale seriei: „Identități secrete” și „Balanța puterii”
  • în 2013 continuă să publice seria, de data aceasta la Editura Tritonic
  • pe 05 octombrie 2016, publică la Editura Tritonic ultimul volum al seriei „Recviem pentru un asasin
  • pe 23 martie 2017 relansează întreaga serie „Alina Marinescu” la Editura Librex cu noi coperți

(Re)lansarea seriei la Editura Librex

Dat fiind că evenimentul a fost transmis live pe pagina de Facebook a colegilor de la Librex și că înregistrările încă se pot vizualiza, voi încerca în cele ce urmează să vă povestesc acest eveniment prin ochii mei de cititor și blogger.

Doamna Oana Arion, autorul seriei „Nemuritor”, a deschis evenimentul povestind despre Monica Ramirez, femeia nu autoarea, din spatele uneia din seriile mele preferate.

Dacă până acum plângeam pentru că nu am putut participa la lansarea romanului „Traficantul de umbre” al Monicăi, unde autoarea a dansat un tango periculos (avea un pistol la îndemână), la această lansare lacrimile mele au fost răsplătite și șterse.

Acompaniată de băieții de la Taboo Boys (care au jucat rolul unor agenți operativi), Monica ne-a hipnotizat cu un dans pasional și în același timp dureros (aș putea spune). Când spun „dans dureros” nu fac referire la orele pe care aceasta le-a petrecut cu băieții în a perfecționa sincronul sau la posibilele căzături pe care trebuie să le fi îndurat, ci mă refer la povestea din spatele lui.

Avem un bărbat și o femeie ce emană pericol prin fiecare por, nu doar prin gestul de a avea câte o armă asupra lor. Precum două feline își dau târcoale cu armele ațintite unul asupra celuilalt nedezlipindu-și privirea unul din ochii partenereului. În cele din urmă, femeia câștigă, iar focul ce pare să-i mistuie pe amândoi scapă de sub control…

Consider acest moment ca fiind simobilc pentru serie deoarece ne dezvăluie un adevăr ce a fost ascuns la vedere: cine sunt cu adevărat personajele principale.

Ca un maestru al deghizărilor, autoarea a ascuns în romanele sale adevărații protagoniști și după mult timp, am reușit să văd dincolo de aparențe. Nu vă voi spune despre ce este vorba pentru că este un „secret” pe care nu-l voi dezvălui public niciodată tocmai pentru a nu distruge misterul.

În a doua parte a serii, invitatul special a fost regizorul de teatru Bogdan Gagu care a recunoscut cu multă seninătate și sinceritate că nu a citit seria.

Recunosc că această mărturisire mi s-a părut șocantă mai ales că era și invitatul special al autorului, dar apoi am înțeles care a fost  motivul pentru care nu avea tema făcută: dacă nu știi despre ce este vorba, trebuie să întrebi. Și ce mod mai simplu de a afla informații despre o carte, dacă nu direct de la cititorii acesteia?
Așa am ajuns să îmi spun părerea în public despre cele șase volume. Am fost primul spectator care a vorbit la microfon și singurul cu emoții atât de mari, încât s-a bâlbâit. Evident că eu nu am fost tocmai pe subiect pentru că am fost întrebată care este părerea mea despre relația Alex – Alina. Am răspuns destul de simplu „au momente în care se poartă ca un cuplu normal”. Ceea ce am făcut, însă, a fost să vorbesc despre volumul meu preferat: „Identități secrete” pentru că este volumul în care apare în peisaj personajul meu preferat – Ford.

După acest moment semi-stânjenitor, am predat ștafeta bloggerului Andreea de pe „Praf de stele”, iar discuțiile au continuat mai departe, până când Bogdan ne-a întrerupt și ne-a propus să ne reîntâlnim în luna septembrie pentru a încerca să punem cap la cap un scenariu pentru o posibilă piesă de teatru.

Vă dați seama că până atunci voi reciti seria (noua ediție) și voi fi mult mai bine pregătită decât data aceasta, mai ales că vreau să am și niște notițe.

La final, vă las să vizualizați înregistrările acelei seri perfecte acesând link-urile acesta și acesta și în loc de încheiere știați că…

  • inițial „Identități secrete” a fost împărțit în două părți: „Dincolo de invizibil” și „Începutul sfârșitului”?
  • când volumul 4 a fost publicat prima dată la Tritonic într-un nou format, primele trei volume erau doar în ediția de la Crime Scene?
  • când a scris seria, Monica, mai întâi a scris-o în limba engleză și apoi a tradus-o în limba română?
  • doar volumele 5 și 6 de la Editura Tritonic au aceleași coperți ca cele din SUA?
  • singurul volum care și-a păstrat coperta la toate editurile este „Recviem pentru un asasin”?
  • singurele personaje cu nume românești din toate cărțile publicate de Monica sunt cele din această serie: Alex, Alina și Marius?
  • pe lângă aceaste volume cu spioni, inspirate din fapte reale, autoarea a mai publicat, până acum, un roman de sine stătător cu tema spionajului și anume „Traficantul de umbre”?
  • Monica Ramirez este unul din autorii mei preferați?

Lumea cărților #9 – Toamna lansărilor și a discuțiilor

Toamna este anotimpul meu preferat pentru că în sfârșit scăpăm de căldura insuportabilă a verii, pentru că pot savura ceaiuri peste ceaiuri cât este ziua de lungă, pentru că pot purta hainele mele pufoase și pentru că, bineînțeles încep lansările și surprizele editurilor.

discutii-rockstarÎmi displace vara pentru căldura ei insuportabilă și pentru că atunci nu am chef nici să citesc, nici să mă uit la seriale și nici măcar înghețata nu îmi place, așa că trei luni am zăcut ca un mort așteptând ca toamna să pună stăpânire pe noi și să mă trezesc și eu.

Pe 27 septembrie am fost la Cărturești Carusel pentru a mă întâlni cu Cristina Nemerovschi și Navi.

Într-o atmosferă rebelă și pe acordurile muzicii rock, cele două ne-au împărtășit viziunea lor asupra lumii rockstarurilor.

Este adevărat că atunci când cineva spune „sunt rocker” implicit te gândești la „sunt un dependent de alcool, dorguri și sunt certat cu frizerul, apa și săpunul”, însă nu este chiar așa.

Cristina a încercat ca prin romanul său, „Rockstar” să ne arate și lumea din spatele persoanei înveșmântată în piele neagră, pletoasă și tatuată. Poate că noi, oamenii banali și, considerați de societate, „normali” ne grăbim să-i judecăm prea repede și prea aspru fără să știm motivele pentru care rockerii aleg să se răzvrătească, sau poate pur și simplu nu ne plac schimbările și diferitul.

Pentru că toată adolescența mi-am petrecut-o printre rockeri, fără să vin acasă pe 7 cărări de la alcool sau fără să mă fi dorgat vreodată în viața mea, le-am găsit pe Navi si Cristina două persoane perfect normale, extrem de talentate și bune în ceea ce fac. Alții, probabil că le găsesc extravagante și posibil plecate de acasă pentru că lor nu le este teamă să ne arate cine sunt cu adevărat.

Și cum surprizele se țin lanț, pe 05 octombrie după fix 2 ani și 2 zile, ne-am reîntâlnit lansare-tritoniccu echipa de la Editura Tritonic la Casa Radio pentru dubla lansare a romanelor „Zodiac” de Anamaria Ionescu și „Recviem pentru un asasin” de Monica Ramirez.

A fost o seară interesantă plină de surprize pentru că am revăzut oameni dragi și ne-am relaxat într-o atmosferă prietenoasă, plină de voie bună și carismă.

Aș putea spune că sunt tristă că „Alina Marinescu” a ajuns la final, dar vă mărturisesc că are un sfârșit cât se poate de potrivit pentru această serie spectaculoasă.

În timp ce Monica Ramirez a încheiat o poveste despre viață, curaj și sacrifiu, Anamaria abia a început-o.

După, probabil, cei mai lungi doi ani de așteptare Anamaria vine cu continuarea romanului „Nume de Cod Arkon” și abia aștept să o citesc și să văd ce mai face Sergiu.

Înainte de a încheia, vă anunț că în ultimul weekend din octombrie, chiar înainte de Halloween, vă invit să ne întâlnim cu toții la Romcon pentru a ne vedea într-un cadru SF dar de asemenea să ne și bucurăm de câteva din surprizele celor de la Crux Publishing.

romcon-banner

Happy 3’rd Anniversary

Inițial am vrut ca această brioșă să fie una adevărată (de la McDonald’s sau dintr-o benzinărie OMV căci acelea sunt 3rd_birthday_cake1cele mai bune brioșe ever), însă din lipsă de timp trebuie să mă mulțumesc cu una virtuală.

Și da, știu că trebuia să postez această postare acum două zile, însă din lipsă de timp nu am reușit să o finalizez. Pe 13 am fost la lansarea romanului „Delirul încapsulat” de Florin Corneliu Pîtea cu toată echipa de la Crux, iar ieri am fost într-o mini-excursie cu cei dragi.

Retrospectiva anului 2015 stă cam așa:

În primul rând am cunoscut oameni minunați în urma continuării colaborării mele cu scriitorul Oliviu Crâznic printre care se numără Șerban Andrei Mazilu, autorul romanului „Anotimpul Pumnalelor”, care în scurt timp a devenit romanul meu preferat.

03927Citindu-i pe cei doi am ajuns să mă îndrăgostesc de Editura Crux Publishing și inevitabil am avut ocazia de a face cunoștiință cu Andreea Sterea, editorul acestei, căreia trebuie să îi mulțumesc pentru întâlnirile lunare de la ceainăria La Un Ceai unde împreună cu Dan Rădoiu, un om extraordinar de la care am învățat foarte multe lucruri în doar câteva întâlniri.

Tot anul acesta am fost inivitată de către scriitoarea Anamaria Ionescu să particip alături de autorul și editorul de la Editura Herg Benet, Alexandru Voicescu și de soția sa, scriitoarea Cristina Nemerovschi la prima mea emisiune radio de la Radio Antena Satelor alături de care am petrecut niște ore fantastice discutând despre literatură și pasiunea noastră comună pentru cărți și citit.

Ulterior acestei emisiuni am încheiat o colaborare cu Editurile Crux Publishing si Herg Benet cărora le mulțumesc pentru sprijin și cărți.

05900În 2015, Moș Crăciun a venit mult mai devreme decât mă așteptam pentru că am primit un kindle Amazon și am avut ocazia de a citi ultimul volum al seriei „Alina Marinescu” de Monica Ramirez. Și trebuie să recunosc că a fost o lectură cu peripeții. Am fost extaziată, apoi am plâns, m-am simțit vinovată, am învățat să fiu mai puternică, doar ca apoi, odată cu terminarea romanului să aflu că Monica se întoarce în State, deci am plâns din nou.

Monica, sper ca atunci când te vei întoarce, va fi ca să lansezi acasă „Recviem pentru un asasin”, romanul care pur și simplu mi-a zguduit lumea din temelii.

03903Tot anul acesta am fost pentru prima dată la târgul de carte Gaudeamus. Nu fusesem niciodată și era visul meu să merg acolo și să mă bucur de atmosfera de „geek”. Da, mi-am făcut damblaua și am mers acasă cu o mulțime de cărți, cu autograf, și tot acolo, pentru câteva minute, am avut ocazia de a schimba câteva cuvinte și cu Lavinia Călina și am avut ocazia de a-i descoperi lumea din seria „Ultimul Avanpost”.

Am avut un an plin în care am învățat să scriu, să simt și să mă bucur de o mulțime de sentimente și senzații și sper ca anul acesta să fie cel puțin atât de fantastic ca cel care s-a încheiat.

Privind înapoi și trăgând linie lucrurile stau astfel:

Cea mai bună carte citită:

Anotimpul Pumnalelor” de Șerban Andrei Mazilu

Cea mai bună serie citită:

Ultimul Avanpost” de Lavinia Călina

Cea mai așteptată apariție:

readersrepublic_3_years_avatar

Mulțumesc Florin pentru design

Recviem pentru un asasin” de Monica Ramirez

Cea mai proastă carte/serie citită:

Crescendo” de Becca Fitzpatrick

Personajul preferat:

Aendo Assermore din Anotimpul Pumnalelor de Șerban Andrei Mazilu

Cel mai bun film fantasy văzut:

Bibliotecarul”

Cel mai așteptat film:

Insurgent

Cel mai slab film văzut:

Spongebob Pantaloni Pătrați

Actor preferat:

John Kim – Ezekiel Jones din Bibliotecarii

Cel mai bun serial:

Bibliotecarii

Cel mai grozav eveniment la care am participat:

Gaudeamus

03920

Observ că am scris un post kilometric și nu am apucat să vă spun ce am făcut sâmbătă. Ei bine… dimineața m-am trezit ferm decisă să compun o urare fabuloasă pentru Dan Rădoiu a cărei zi de naștere a fost și căruia îi urez un întârziat dar sincer La Mulți Ani, apoi mi-am dat seama stupefiată că este sâmbătă și că nu este zi de muncă așa că am adormit la loc doar ca apoi să mă trezesc și să îmi dau seama că mai era puțin și începea lansarea romanului „Delirul Încapsulat” de Florin Pîtea, lansare la care am fost și unde m-am relaxat, iar apoi am fost să sărbătoresc ziua blogului cu o amică prin Carusel de unde am achiziționat niște – câteva – mai multe cărți, iar când am ajuns acasă m-am pus din nou la somn.

Așa că mă puteți urî, bombăni căci deși am zis că mut munții din loc, nu am mutat nici ceașca de cafea de pe masă în chiuvetă și asta pentru că sunt o cititoare leneșă. ^^

D&E2

Leapșă #7: The sick book tag

Am primit această leapșă de la Simona, căreia îi mulțumesc pentru nominalizare ^^

  1. Diabet: o carte dulce, extrem de dulce.

20804Prin „diabet” eu înțeleg o carte extrem de siropoasă care, la final, m-a determinat să consum multă apă. Ei bine, aici nu este vorba de o carte, ci de o serie întreagă și anume „Hush, Hush de Becca Fitzpatrick, serie publicată la Editura Litera.

În prezent, la noi s-au publicat 3 din cele 4 volume apărute care aduc în lumina reflectoarelor o iubire dintre o muritoare și un înger căzut, care ulterior devine îngerul ei păzitor, doar ca apoi să cadă din nou. Acest clișeu mi se pare extrem de dulce. Defapt este exagerat de dulce pentru că este ca un cerc vicios al iubirii. Din iubire pentru cineva, te întorci mereu la greșelile anterioare.

2. Varicelă: o carte pe care ai citit-o odată, dar pe care nu o vei mai citi niciodată.

03915Testul Fierului de Holly Black și Cassandra Clare. Această carte, este interesantă, are magie, are prietenii sincere, dar îi lipsește acel je ne sais quoi care te prinde până la ultima pagină. Seamănă cu seria „Harry Potter”, dar fără să fie nici pe jumătate la fel de interesantă. Seamănă cu seria „Tara Duncan”, dar fără să aibă creaturi magice care să te facă să îți dorești să te reîntâlnești cu ele.

3. Gripă: o carte contagioasă care s-a răspândit ca un virus22503

Categoric seria „Divergent a Veronicăi Roth. Seria aceasta a făcut mari valuri în lumea literaturii contemporane și mulțumită Editurii LEDA am putut să o citesc și eu, însă odată cu avansarea în lectură am rămas în convalescență ca după o gripă lungă și urâtă.

 

4. Ciclu: o carte pe care o citești în fiecare lună sau mai des

Este o carte a cărei recenzie încă nu am scris-o pentru că o gândesc de la… începutul verii. Este vorba de „Anotimpul 03913Pumnalelor” scrisă de Andrei Șreban Mazilu. Această carte este apărută la Editura Crux Publishing în acest an și s-a lansat în luna Martie la festivalul Final Frontier. Am achizițonat-o la începutul verii și acum cred că sunt la a treia sau a patra lectură.

Subiectul acestui roman este o poveste a lorzilor, domnițelor și a ambițiilor, unde gloria secolului XIX se îmbină perfect cu fantasy-ul și sf-ul. Unde intrigile și comploturile îți prăjesc creierii dacă nu ești pe fază încă de la primul rând, căci toată povestea este un joc de domino imens. Sincer, plănuiesc să scriu și recenzia, toamna aceasta, cândva… trebuie doar să am curaj. Sper :))

5. Insomnia: o carte care te-a ținut treaz toată noaptea

03935Este o carte pe care am citit-o mai de mult: „…și la sfârși a mai rămas COȘMARUL”, carte scrisă de Oliviu Crâznic. Am citit-o acum mult timp, însă povestea m-a prins încă de la început nu doar prin eleganța cu care este scrisă, cât și prin acțiunea ei. Este o carte care aduce la lumină unul din cele mai vechi războaie ale lumii: Binele contra Răului. Niciodată nici unul nu va învinge, doar se va lua o pauză la răsărit.

Urmărind aventura tragică a lui  Arthur de Seragens am învățat că dacă forțele Binelui vor învinge, sunt necesare anumite sacrificii, iar dacă Răul va triumfa, cu toții vor fi sacrificați. Este o poveste de groază din Evul Mediu care îți taie respirația și te face să dormi cu lumina aprisă.03907

6. Amnezie: o carte pe care ai citit-o și care a eșuat în a lăsa o impresie puternică în mintea ta.

Seria „Fasciație de Melissa Marr. Știu doar că aveam mari așteptări de la ea și că după ce am terminat cele două volume, am uitat ce se petrece acolo.

7. Astm: o carte care ți-a luat respirația (care te-a impresionat)20813

Clar este „Recviem pentru un asasin” de Monica Ramirez. Această carte a sunat un clopoțel în interiorul meu care m-a trezit din visele despre agenți secreți și lumea lor. Nu totul este faimă și glorie, ci doar un sacrificiu poleit cu aur.

8. Malnutriție: o carte care te-a lipsit din a mai vrea să mănânci

Momentan nu am întâlnit o asemenea carte.

9. Boală „călătoare”: o carte care te-a purtat prin spațiu și timp.

03927Asta este cea mai ușoară întrebare din leapșă, căci răspunsul este evident: „Harry Potter și Piatra Filozofală de J.K.Rowling. Acesta este primul volum dintr-o serie care te poartă pe aripile imaginației și care îți taie respirația oricând a citi seria. Nu contează că am 11 ani sau 23 de ani. Efectul este același. Magic.

Predau această leapșă oricui vrea să o preia ^^

D&E2